:)) citesc si aud tot mai des expresia "omul modern" rostita ca definitia unui molime care tinde sa ne acapareze pe toti.
Este ceea ce NOI suntem de acord sa facem, este ceea ce noi alegem in viata.
NU pentru ca TREBUIE!
ATENTIE!
Este ceea ce noi ALEGEM sa facem. Ca o facem constienti sau nu, ca o facem ca urmare a educatiei primite sau ca urmare a spiritului de turma, nu conteaza.
In uichend am stat la un spritz cu cateva persoane care si-au ales constient acest drum; au renuntat la un bine conventional pentru a alege un bine plin de unicitate, bazat pe valori autentice.
Citind postul Katrinei si comentariile facute pe marginea lui mi-am adus aminte de berea de saptamana trecuta in special de cei care au ajuns (unii cu intarziere dar au ajuns chiar daca din graba in loc de fular au luat esarfa roz a prietenei, altii cu jumatatea gripata si retinuta acasa de febra, altii virusati chiar ei).
Teoria omului modern sufera si datorita varstei (citind Elefantul si Puricele am descoperit ca roata au inventat-o altii la momentul la care, intr-o zi ploioasa ca cea de ieri, maica'mea ma aducea pe lume) si nu este tocmai cea mai buna scuza pentru slabiciunile noastre; mai simplu ar fi: "n-am venit la bere ca n-am avut chef", "nu vreau sa mai stau cu tine pentru ca ma intereseaza in primul rand cariera pe care mi-o pot dezvolta mult mai usor daca sunt available", "nu vreau familie si copii pentru ca nu ma intereseaza acest aspect", etc.
E dureros dar ne scuteste de rulaj in gol in aceasta era a vitezei.
Pe aceasta cale lansez un quiz:
- adevarul dureros servit direct sau
- minte-ma frumos! (moartea cu stricnina in doze regulate).
octombrie 22, 2007
octombrie 19, 2007
Revelion 2008
Help please!
Vreau ceva nou, printre oameni (cvasi-)necunoscuti.
Sugestii?
Detalii: preferabil sa intalnesc cat mai putini romani din categoria "neamprostie".
Update: pana acum toti prietenii chestionati cu privire la destinatie s-au dat loviti (n-avem bani, vine sor'mea din germania, etc.), drept pentru care voi organiza o petrecere tematica undeva in tara (preferabil out of Bucharest)sau voi migra la bunul meu prieten Tomsa cu riscul de a-mi distruge iremediabil relatia cu ficatul.
Vreau ceva nou, printre oameni (cvasi-)necunoscuti.
Sugestii?
Detalii: preferabil sa intalnesc cat mai putini romani din categoria "neamprostie".
Update: pana acum toti prietenii chestionati cu privire la destinatie s-au dat loviti (n-avem bani, vine sor'mea din germania, etc.), drept pentru care voi organiza o petrecere tematica undeva in tara (preferabil out of Bucharest)sau voi migra la bunul meu prieten Tomsa cu riscul de a-mi distruge iremediabil relatia cu ficatul.
OK
A mai trecut o zi.
Am mai bifat un task.
Ca in vremurile bune am fost primul in sala de examen; nu ca n-as fi avut somn sau ca as fi avut emotii; doar nevoia de a pune stapanire pe mediu, de a-mi controla reactiile intr-un mediu necunoscut.
Restul sunt detalii.
Peste doua luni vine rezultatul iar peste inca 10 cartonul.
Next please!
Am mai bifat un task.
Ca in vremurile bune am fost primul in sala de examen; nu ca n-as fi avut somn sau ca as fi avut emotii; doar nevoia de a pune stapanire pe mediu, de a-mi controla reactiile intr-un mediu necunoscut.
Restul sunt detalii.
Peste doua luni vine rezultatul iar peste inca 10 cartonul.
Next please!
octombrie 18, 2007
AMR
Au mai ramas 24h pana la urmatorul examen :).
Staneasca ma intreba aseara daca ma simt bine, altfel spus daca mansarda mi-a luat-o mai pe aratura decat la ultima noastra discutie pe aceasta tema.
"Nu te-ai saturat de scoala?", "Dai examene pana la pensie?", "Unde ai de gand sa te opresti?" ... sunt cateva din intrebarile pe care mi le adreseaza cel putin o data pe an de mai bine de un cincinal incoace.
In fundal imi rasuna vocea grava a lu' nea Mitica H.: "ba baiete! spitzerul invata toata viata lui daca vrea sa-si pastreze locul in capu' mesei; altfel ramane doar la stadiul de vanzator de buline cum sunt marea majoritate a gastelor din ziua de azi".
Maine e un alt milestone al existentei mele profesionale; e un semn al faptului ca traiesc, ca exist; nu pentru altii ci pentru mine.
Maine voi incerca sa depasesc punctajul minim necesar pentru a obtine certificatul, restul sunt detalii.
Demonii trecutului nu-mi dau pace: "Cum, te multumesti cu putin?". Ei se pare ca da; vreau si voi obtine maxim de rezultate cu minim de efort; in fond nu vad de ce ar trebui sa privez de timp partea personala si sa investesc mai mult de 20% din energie pentru a obtine rezultatul dorit; 50% procentaj inseamna obiectiv atins ... si atat. Daca tot platesc tribut sistemului falimentar de invatamant din RO macar sa o fac eficient.
Maine am 3 ore la dispozitie sa demonstrez ca scoala vietii + putina disciplina pot echivala cu cativa ani petrecuti intr-un sistem rigid, dar bine definit si implementat cum este cel britanic.
Nu m-am plictisit de scoala; cel putin nu de sistemele alternative la care am acces si prin care umplu golurile lasate in cei 17 ani petrecuti in sistemul RO; ca bonus cunosc alti "neadaptati" ca mine si usor-usor constat ca se contureaza o alta generatie de referinta pt RO dupa cea a decretzeilor: e vb de generatia noastra ('80) cea a "cobailor" aparatului PCR (doar ca de data asta nu e vb de Partidul Comunist Roman).
Pensia se anunta departe asa ca trag nadejde ca voi gasi in continuare resurse de energie pentru a studia si aplica in practica tot ceea ce invat si in plus randurile "cobailor" se vor strange si vor incepe sa-si faca prezenta cat de curand.
Bafta celor care au examene zilele astea!
Curaj celor care au decis sa ramana in Ro si sa lupte!
Staneasca ma intreba aseara daca ma simt bine, altfel spus daca mansarda mi-a luat-o mai pe aratura decat la ultima noastra discutie pe aceasta tema.
"Nu te-ai saturat de scoala?", "Dai examene pana la pensie?", "Unde ai de gand sa te opresti?" ... sunt cateva din intrebarile pe care mi le adreseaza cel putin o data pe an de mai bine de un cincinal incoace.
In fundal imi rasuna vocea grava a lu' nea Mitica H.: "ba baiete! spitzerul invata toata viata lui daca vrea sa-si pastreze locul in capu' mesei; altfel ramane doar la stadiul de vanzator de buline cum sunt marea majoritate a gastelor din ziua de azi".
Maine e un alt milestone al existentei mele profesionale; e un semn al faptului ca traiesc, ca exist; nu pentru altii ci pentru mine.
Maine voi incerca sa depasesc punctajul minim necesar pentru a obtine certificatul, restul sunt detalii.
Demonii trecutului nu-mi dau pace: "Cum, te multumesti cu putin?". Ei se pare ca da; vreau si voi obtine maxim de rezultate cu minim de efort; in fond nu vad de ce ar trebui sa privez de timp partea personala si sa investesc mai mult de 20% din energie pentru a obtine rezultatul dorit; 50% procentaj inseamna obiectiv atins ... si atat. Daca tot platesc tribut sistemului falimentar de invatamant din RO macar sa o fac eficient.
Maine am 3 ore la dispozitie sa demonstrez ca scoala vietii + putina disciplina pot echivala cu cativa ani petrecuti intr-un sistem rigid, dar bine definit si implementat cum este cel britanic.
Nu m-am plictisit de scoala; cel putin nu de sistemele alternative la care am acces si prin care umplu golurile lasate in cei 17 ani petrecuti in sistemul RO; ca bonus cunosc alti "neadaptati" ca mine si usor-usor constat ca se contureaza o alta generatie de referinta pt RO dupa cea a decretzeilor: e vb de generatia noastra ('80) cea a "cobailor" aparatului PCR (doar ca de data asta nu e vb de Partidul Comunist Roman).
Pensia se anunta departe asa ca trag nadejde ca voi gasi in continuare resurse de energie pentru a studia si aplica in practica tot ceea ce invat si in plus randurile "cobailor" se vor strange si vor incepe sa-si faca prezenta cat de curand.
Bafta celor care au examene zilele astea!
Curaj celor care au decis sa ramana in Ro si sa lupte!
octombrie 17, 2007
Branding ... si nu numai
vineri; o zi ca oricare alta.
DN1 da semne de dezmorteala pe la pranz; semne bune. la 14.00 plec din birou, opresc la IK.. pt lunch (iar piept de pui :(), imi recuperez masina din parcare si plec spre Sinaia.
Relax! ma asteapta un uichend de munca nu unul de odihna.
Ca de fiecare data lipsa unuia dintre simturi le ascute pe celelalte.
Si ca de fiecare data DN1 se gripeaza cu masini ale disperatilor care parasesc capitala pentru a navali pe Valea Prahovei.
Si ca de fiecare data prognoza meteo e un mare CHIX.
Intrebandu-ma retoric daca as putea avea castig de cauza intr-o plangere impotriva INMH la OPC imi pica ochii pe un afis promo al unui eveniment; printre speak-eri un fost coleg/amic; dupa numele scris cu majuscule si prenumele cu sentence case urmeaza o lunga insiruire de titluri. Instant am facut o paralela cu ultima lui aparitie ca public speaker iar tot ce am putut sa spun despre mine mai tarziu, in acea seara, la scurta-mi prezentare in fata salii (la workshop) a fost doar atat: "Buna seara! Sunt Paul A., de profesie inginer. Vom lucra impreuna pana duminica. Este ultimul dvs workshop inainte de examen".
Privirea lor dezamagita ca urmare a unei prezentari atat de scurte si fara titluri, faptul ca aveau in fata lor un om afectat de o viroza respiratorie foarte puternica, fara epoleti si fara automatisme clasice a condus la o concentrare fantastica si o dinamica de grup de vis.
Scurtele lor prezentari mi-au dat atat de putine puncte de reper (asocieri) incat i-am rugat sa-si pastreze ecusoanele inclusiv duminica.
Feed-back-ul scris pe care l-am primit a fost ca un mar rosu gasit in pachetul pe care mi-l punea mama in ghiozdan cand mergeam la scoala: comun, mic ca dimensiuni, in schimb sursa de energie si vitamina C pentru un om virusat.
Nu-mi trebuie branding pompos; n-am nevoie de afise pe care sa apar cu MSc, PMP, TVM, MBA, PhD si alte cele; insist sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima; sa ma bucur de fiecare clipa petrecuta cu cei dragi. Si daca intotdeuna voi fi privit cu mila pentru ca sunt un simplu inginer ... fie!
In fond sunt fericit!
Sper sa rezolv si problema partenerului de drum in viitorul apropiat ;)
P.S. F@k ce-au sarit scorurile la case! astia au luat-o razna rau de tot; daca o tin tot asa va trebui sa bag un branding doar cat sa dublez tarifele la cursuri si workshopuri; poate in felul asta reusesc sa-mi iau un 2 camere pana la pensie.
DN1 da semne de dezmorteala pe la pranz; semne bune. la 14.00 plec din birou, opresc la IK.. pt lunch (iar piept de pui :(), imi recuperez masina din parcare si plec spre Sinaia.
Relax! ma asteapta un uichend de munca nu unul de odihna.
Ca de fiecare data lipsa unuia dintre simturi le ascute pe celelalte.
Si ca de fiecare data DN1 se gripeaza cu masini ale disperatilor care parasesc capitala pentru a navali pe Valea Prahovei.
Si ca de fiecare data prognoza meteo e un mare CHIX.
Intrebandu-ma retoric daca as putea avea castig de cauza intr-o plangere impotriva INMH la OPC imi pica ochii pe un afis promo al unui eveniment; printre speak-eri un fost coleg/amic; dupa numele scris cu majuscule si prenumele cu sentence case urmeaza o lunga insiruire de titluri. Instant am facut o paralela cu ultima lui aparitie ca public speaker iar tot ce am putut sa spun despre mine mai tarziu, in acea seara, la scurta-mi prezentare in fata salii (la workshop) a fost doar atat: "Buna seara! Sunt Paul A., de profesie inginer. Vom lucra impreuna pana duminica. Este ultimul dvs workshop inainte de examen".
Privirea lor dezamagita ca urmare a unei prezentari atat de scurte si fara titluri, faptul ca aveau in fata lor un om afectat de o viroza respiratorie foarte puternica, fara epoleti si fara automatisme clasice a condus la o concentrare fantastica si o dinamica de grup de vis.
Scurtele lor prezentari mi-au dat atat de putine puncte de reper (asocieri) incat i-am rugat sa-si pastreze ecusoanele inclusiv duminica.
Feed-back-ul scris pe care l-am primit a fost ca un mar rosu gasit in pachetul pe care mi-l punea mama in ghiozdan cand mergeam la scoala: comun, mic ca dimensiuni, in schimb sursa de energie si vitamina C pentru un om virusat.
Nu-mi trebuie branding pompos; n-am nevoie de afise pe care sa apar cu MSc, PMP, TVM, MBA, PhD si alte cele; insist sa traiesc fiecare zi ca si cum ar fi ultima; sa ma bucur de fiecare clipa petrecuta cu cei dragi. Si daca intotdeuna voi fi privit cu mila pentru ca sunt un simplu inginer ... fie!
In fond sunt fericit!
Sper sa rezolv si problema partenerului de drum in viitorul apropiat ;)
P.S. F@k ce-au sarit scorurile la case! astia au luat-o razna rau de tot; daca o tin tot asa va trebui sa bag un branding doar cat sa dublez tarifele la cursuri si workshopuri; poate in felul asta reusesc sa-mi iau un 2 camere pana la pensie.
octombrie 06, 2007
iris 30
veni, vidi, ... si atat.
Raportat la experienta concertului Rolling Stones si cea de la lansarea Iris Maxima pot spune ca sunt putin dezamagit nu de trupa pentru care am un respect deosebit ci fata de cei implicati in realizarea evenimentului care au dat dovada, in marea lor majoritate, de o lipsa de experienta inimaginabila (sunt cat se poate de bland).
Raportat la experienta concertului Rolling Stones si cea de la lansarea Iris Maxima pot spune ca sunt putin dezamagit nu de trupa pentru care am un respect deosebit ci fata de cei implicati in realizarea evenimentului care au dat dovada, in marea lor majoritate, de o lipsa de experienta inimaginabila (sunt cat se poate de bland).
octombrie 05, 2007
Timpul ...
17 octombrie 1997.
La 7.00 am iesit pe usa cu rucsacul in spate; destinatia oficiala: CNL ZG = scoala; program incarcat cu 2 ore de mate, doua de fizica, niste educatie fizica + istorie si apoi pregatire pentru concursul de chimie care urma sa se desfasoare a doua zi. Final wrap-up pentru prima batalie din razboiul cu Balcescu si Dinicu Golescu din acel an.
Ora 14.15. Celebra echipa N&D (nu e vb de fotbalisti sau trupe muzicale de duzina) constata ca au o problema in ceea ce priveste puterea mea de concentrare si decid ca sunt obosit si ca ar fi bine sa ma odihnesc mai mult inainte de concurs.
Cea mai placuta odihna activa s-a petrecut alaturi de cca 5000 de oameni.
Floare de iris
Floare de iris, floare de colt
Ne-ai ocrotit, ne-ai dat un rost
Iar cand noi nu vom ma fi
Va veti aminti ca a fost odata IRIS.
Pe strazile viselor am alergat
Si v-am iubit si v-am cantat
Iar cand noi nu vom mai fi
Iar noaptea va fi zi
Va veti aminti c-a fost odata IRIS.
Iar cand noi nu vom mai fi
Va veti aminti c-a fost odata IRIS
Ca a fost odata IRIS
5 octombrie 2007
Ora 7.00 - revad agenda de astazi si ma blochez; toate intalnirile, sedintele si task-urile devin neimportante; in minte mi se deruleaza filmul zilei de 17 oct 1997 iar emotiile ma cuprind.
La 16.30 plec de la birou.
La 18.00 las masina la Unirii si merg cu RATB-ul la Romaero.
La 19.30 incepe odihna activa; eudaimonia.
Sunt singurele repere importante ale zilei.
La 7.00 am iesit pe usa cu rucsacul in spate; destinatia oficiala: CNL ZG = scoala; program incarcat cu 2 ore de mate, doua de fizica, niste educatie fizica + istorie si apoi pregatire pentru concursul de chimie care urma sa se desfasoare a doua zi. Final wrap-up pentru prima batalie din razboiul cu Balcescu si Dinicu Golescu din acel an.
Ora 14.15. Celebra echipa N&D (nu e vb de fotbalisti sau trupe muzicale de duzina) constata ca au o problema in ceea ce priveste puterea mea de concentrare si decid ca sunt obosit si ca ar fi bine sa ma odihnesc mai mult inainte de concurs.
Cea mai placuta odihna activa s-a petrecut alaturi de cca 5000 de oameni.
Floare de iris
Floare de iris, floare de colt
Ne-ai ocrotit, ne-ai dat un rost
Iar cand noi nu vom ma fi
Va veti aminti ca a fost odata IRIS.
Pe strazile viselor am alergat
Si v-am iubit si v-am cantat
Iar cand noi nu vom mai fi
Iar noaptea va fi zi
Va veti aminti c-a fost odata IRIS.
Iar cand noi nu vom mai fi
Va veti aminti c-a fost odata IRIS
Ca a fost odata IRIS
5 octombrie 2007
Ora 7.00 - revad agenda de astazi si ma blochez; toate intalnirile, sedintele si task-urile devin neimportante; in minte mi se deruleaza filmul zilei de 17 oct 1997 iar emotiile ma cuprind.
La 16.30 plec de la birou.
La 18.00 las masina la Unirii si merg cu RATB-ul la Romaero.
La 19.30 incepe odihna activa; eudaimonia.
Sunt singurele repere importante ale zilei.
Ziua asta mie-mi pare, ca sigur imi ascunde ceva
Are zambetul de sticla, ce sigur se va sparge candva
Te intreb pe tine oare, de unde vine atat mister?
Spune-mi tu, de ce imi pare, ca iarasi pierdem visul de ieri
Ziua asta-nselatoare, mai poate sa anunte ceva
Jocul tau ca la ruleta, pe mine nu ma poate schimba!
Iar te arde indoiala, in ochi tu ai venin.
Dar stii ca numai tu si numai tu, te lauzi cu al meu chin!
Fara tine, cerul e prea sus fara tine totul e deajuns
Fara tine, frigul a invins
Fara tine, totu-i necuprins
Fara tine, chiar de s-ar putea
Fara tine, trece viata mea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
